Să nu bei din izvorul tinereţii

Să nu bei din izvorul tinereţii
chiar dacă toamna
ţi se pare frumoasă
mai bine acoperă-te cu
melodiile frunzelor
ascultă vântul
alunecând pe coastă.
Nu asculta şoapta florii
însingurate pe câmp
înviorată
de bruma rece a dimineţii.
Singurătatea ei-
cal troian
cu potcoave de plumb.
Nu te îmbăia în apa
aparent limpede a tinereţii
până şi grecii ştiau
că e doar o ceaţă înşelătoare.
Fereşte-ţi amintirile
de smogul prezentului
o să-ţi fie de folos cândva
la marginea vieţii
când ultimul tău zâmbet
se va întipări suav
pe chipu-ţi cernit.